Capela „Sfântul Iosif” a Catedralei Martirilor și Mărturisitorilor Credinței din Secolul XX va găzdui un eveniment de excepție: lansarea Codex Basilianus, o lucrare ce reunește cântecele și colindele călugărilor bazilieni. Codexul este însoțit de un CD care redă vocea ieromonahului Gheorghe Marina, compozitorul cunoscutului imn „O, Măicuță sfântă”.
Evenimentul va avea loc vineri, 10 octombrie, de la ora 18:00, în capela din Piața Timotei Cipariu. Gazdele serii vor fi călugării din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare, alături de grupul ThreeO, format din frații Oprean, o formație muzicală apreciată pentru interpretările sale, a declarat pr. Mircea Marțian, protopopul greco-catolic de Cluj.
O restituire muzicală de patrimoniu
Codex Basilianus reprezintă o veritabilă lucrare de „arheologie muzicală”, menită să recupereze și să valorifice o parte importantă din moștenirea spirituală și culturală a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, interzisă în 1948 de regimul comunist.
Multe dintre catedralele, bisericile și mănăstirile greco-catolice confiscate de comuniști sunt folosite și azi de Biserica Ortodoxă Română, care a refuzat să le restituie proprietarilor de drept. Așa ar fi catedralele din Baia Mare și din Gherla, dar și mănăstiri precum cele de la Nicula, Moisei ori Bixad.
Codex Basilianus lămurește definitiv și problema patrimoniului muzical creat de greco-catolici și folosit și de ortodocși. Cazul imnului ”O, Măicuță sfântă (Fiii lacrimilor tale)” este cel mai cunoscut.
Acest imn a fost compus de doi călugări greco-catolici din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare: egumentul Mănăstirii Greco-Catolice Bixad, Gheorghe Marina, și pr. Gavril Sălăjan, membru al aceluiași ordin călugăresc catolic de tradiție bizantină. Imnul, dedicat Fecioarei Maria, a fost compus în perioada de persecuție declanșată de comuniști. Compoziția călugărilor bazilieni a văzut prima dată lumina tiparului într-un calendar de buzunar, care a fost tipărit chiar în Mănăstirea Bixad.
Cu ajutorul zecilor de mii de pelerini care veneau la mănăstire, imnul s-a răspânit rapid în toată România. Tipografia mănăstirii Bixad fusese cumpărată și instalată în anul 1926, cu ajutorul banilor dăruiți de Fericitul Valeriu Traian Frențiu, episcopul greco-catolic de Oradea.
Cunoscuta luptătoare anticomunistă Doina Cornea, fruntașă a laicilor greco-catolici, mărturisea autorului articolului, în anul 2010, că ”acesta era cântecul pe care îl intonam, în lacrimi, când ne-au luat bisericile”.
Deși sunt cunoscuți foarte clar autorii imnului (Gheorghe Marina – muzica, Gavril Sălăjan – versurile), au existat poziții publice ale unor preoți ortodocși care pretindeau că imnul ar fi fost o melodie populară, pusă pe note, după 1990, de către preotul ortodox Vasile Stanciu.
Însă, în realitate, imnul atât de îndrăgit inclusiv de pelerinii ortodocși, a fost compus de doi mărturisitori ai credinței. Pr. Gavril Sălăjan, autorul versurilor, a reușit să scape de arestare în 1948, când comuniștii au înconjurat mănăstirea Bixad, însă au eșuat să îi încătușeze pe călugării greco-catolici, pentru că sătenii s-au revoltat și au amenințat că îi bat pe zbirii bolșevici și că le vor da foc mașinilor cu care veniseră pentru a ocupa mănăstirea.
Pr. Gavril Sălăjan s-a refugiat în munți, alături de pr. Leon Bob și de pr. Grigore Rițiu. El a fost arestat în 1950, iar apoi a fost eliberat.
Compozitorul cântecului, pr. Gheorghe Marina, născut în 19 martie 1908, care era egumenul mănăstirii de la Bixad, a fost arestat în primăvara anului 1948, împreună cu pr. Maxim Atanasie. Pr. Gheorghe Marina a rămas în arest până în 1953, timp în care a trecut prin temnițele de la Gherla, Aiud și Baia Sprie. După eliberare, el a primit permisiunea de a lucra ca muncitor. Gheorghe Marina a fost implicat în organizarea liturghiei greco-catolice din august 1956, celebrată în fața Bisericii Universității din Cluj, care a strâns mii de oameni și care a generat un nou val de represiune din partea comuniștilor. Și pr. Gavril Sălăjan a căzut victimă acestui nou val de represiune, împreună cu mitropolitul ales al Bisericii Române Unite cu Roma, episcopul Maramureșului, Alexandru Rusu, și cu alți fruntași ai greco-catolicilor.
În anul 1984, pr. Gheorghe Marina a primit o permisiune specială: aceea de a merge la Roma. El fusese invitat special de Sfântul Papă Ioan-Paul al II-lea. Gheorghe Marina a murit în anul 1989.
Fotografiile care ilustrează pelerinajele greco-catolice de la Bixad provin din arhiva Muzeului Județean din Satu Mare.
[…] Codex Basilianus reprezintă o veritabilă lucrare de „arheologie muzicală”, menită să recupereze și să valorifice o parte importantă din moștenirea spirituală și culturală a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, interzisă în 1948 de regimul comunist, potrivit ClujToday.ro. […]